Patologia Sistemului Venos (Prelegerea 1) | PDF

Metode noi de tratament a extremitailor de jos în varicoza. Ghid practic pe chirurgie pediatrică

Aceasta se explic prin rspndirea deosebit de larg a acestor patologii i prin dificultatile de diagnostic si tratament a celor mai raspindite forme nozologice. Particulariti anatomo-fiziologice ale sistemului venos SV al extremitilor inferioare EI : SV spre deosebire de sistemul arterial se caracterizeaz prin o varietate deosebit de mare a structurii anatomice. Venele EI se mpart n trei sisteme: sistema vv superficiale v.

VV safena magna i safena parva formeaz multiple anastomoze ntre ele. Se deosebesc trei tipuri de a structurii anatomice a sistemului venos: tipul magistral reducia maxim a vv primaretipul de reea reducia maxim a vv magistralei tipul mixt. VV comunicante formeaz multiple anastomoze ntre vv superficiale i vv profunde.

Cele mai multe comunicante se ntlnesc n tipul de reea a SV. Refluxul n direcie cefalic a sngelui venos e condiionat de: 1. La deplasare n poziie vertical rolul hotrtor pentru refluxul venos l are pompa fascio-muscular. La virsta de peste 45 ani BV a fost observata la fiecare a cincia femee si fiecare al cincisprezecelea barbat.

Dodd, F. Cockett, Rspndirea BV dup datele diferitor autori e reflectat n Tab N1 Pratt K. Bonyhadi R. Fotte Cuzin, Saveliev deosebeste stadiul de compensare A si B si venele varicoase din stânga cu dereglari trofice si fara ele. Etiopatogenia: n nici un sector din medicini prerile greite n-au persistat aa de mult ca n patogeneza i hemodinamica varicelor primare Gottlob BV este o afeciune polietiologic.

  • Geriatrie Final (1) - [DOC Document]
  • (DOC) Bazele Nursing Anul I | gina el amry - julisbijoux.ro
  • Tratamentul laser al varicozei varicoase în ulan ude

Se tie c la declanarea BV contribuie un complex de factori, care acioneay unitar, predominnd de fiecere dat unul sau mai muli dintre ei, ceia ce imprim bolii o individualitate deosebit. Complexul etiologic al BV e constituit din dou grupe de factori: 2 a Factori endogeni: 1. Au fost propuse mai multe teorii ce ar explica apariia bolii varicoase: cea mecanica, teoria insuficienei valvulare ereditare si dobindite, teoria deficitului esutului conjunctiv a venelor; teoria neuroendocrina si altele.

Se consider, c una din cauze, ce a contribuit apariiei bolii varicoase la specia uman a fost ridicarea patrupedului n poziia vertical. Dei a durat aceast trecere milioane de ani, ea nu a constituit o baz fiziologic a circulaiei venoase. Pentru a se produce modificri structurale n sistemul venos nu e nevoie de milioane de ani. Cu scop de a demonstra experimental pierderea tonusului venos i existena ocului gravitaional cu peste de ani n urm Leonard Hill obliga un epure sau un obolan s triasc spriginindu-se numai pe labele din spate.

Ca rezultat urma concentrarea sngelui venos n partea inferioar a corpului, aprea o stare de colaps i la ncheerea experimentului, care dura peste 3 sptmni, o parte de animale chiar mureau.

Astfel, schimbarea de poziie mobilizeaz mecanizme, ce pot produce mbolnvirea venelor, manifestat prin apariia varicelor membrelor inferioare.

Saveliev si coaut. Patogenia BV poate fi reprezentat prin urmtoarea schem: Staza venoas; Activarea leucocitar a factorilor de cretere a celulelor musculare netede; Hipoxia; Cascada de procese fiziopatologice; Activarea celulelor endoteliale; Perturbarea funciei i structurii peretelui venos. Eliberarea de mediatori chimici; Aa dar, staza venoas i hipertensiunea inevitabil duce la hipoxie.

Hipoxia activeaz endoteliul. Tonusul vascular e controlat de endoteliu graie eliberrii mediatorilor chimici cu aciune vazoconstrictoare endotelina sau vazodilatatoare prostaciclina, oxidul nitric.

Endotelina poate activa celulile sangvine circulante i mai are o aciune de activare a celulelor musculare netede. Astfel se declaneaz a cascad de reacii, care au ca efect aderena i activarea celulelor sangvine.

geriatrie final (1)

Are loc stimularea celulelor musculare netede ale vasului. Se acumuleaz acid lactic i se petrece activarea enzimelor proteolitice de tip lizosomal. Are loc o diminuare a fibrelor de colagen i ca consecin alterarea major a texturii vasculare extracelulare.

Zonele de reflux treptat se multiplic prin avalvulare.

Microcirculatia se deregleaza din cauza presiunii ortostatice crescute. Se constata trecerea lichidului din vase in interstitiu i apariia flebedemului, apoi a edemului limfatic, care duc la anoxie tisulara i apariia unor metabolii acizi.

Metaboliii acizi duc la mrirea permeabilitaii vasului si a concentratiei lichidului de edem formind un cerc vicios. Accentuarea anoxiei tisulare poate aduce la ulcere de gamba. Evolutia clinica si simptomatologia Tabloul clinic al BV este deosebit de polimorf i e in dependen de stadiul afectiunii. Debutul BV e lent, uneori zeci de ani. In stadiul de compensare apar unele dilatatii cilindrice i sinuoase ale unor trunchiuri venoase superficiale pe pentru videosose video reelei safene interne sau externe.

Dilatarea venoasa e nsoit de avalvulare axiala limitata. Starea satisfctoare a bolnavilor explica adresarea lor tardiva la chirurg. Dilatrile varicoase nensemnate a venelor le fac doar pe unele femei tinere sa se adreseze la medic cu exclusivitate din motive cosmetice.

Apar aa fenomene ca senzaie de nelinite n gamb; senzaie de tensiune n molet; jen dureroas n gamb, prurit pe traiectul trunchiului venelor safene, tratamentul venelor varicoase în sterlitamak senzaie de greutate, gamb de plumb; sau extern.

Stadiul de compensare A se caracterizeaz prin lipsa semnelor clinice de insuficienta valvulara a venelor superficiale si comunicante. Stadiul de compensare B - prin prezena acestora si o dilatare moderata varicoasa a venelor superficiale. Clinic, pot aprea: 3 tulburri funcionale reduse, tensiune in gamba, oboseala, mai ales in ortostatism.

Bolnavii acuza greutate si tensiune pronunata in gamba, oboseala rapida. Trecerea rapid din poziie orizontal n poziie vertical e nsoit la unii bolnavi de starea de colaps. Flebedemul apare dup ortostatism prelungit si este reversibil la declivitatea din timpul nopii.

Edemul mixt se datoreaz insuficientei limfatice, este mai extins si numai parial reversibil. Limfedemul secundar se ntlnete rar si se caracterizeaz prin edem permanent, gigant si ireversibil, este dur si scleros. Induraia e cauzat de fibroza difuz subdermal n urma proceselor inflamatorii i a necrozei esutului adipos. Dermatita pigmentata exematiforma e rezultatul unui proces imuno-alergic ca consecin al aplicrii unor medicamente, manifestndu-se printr-o pigmentaie bruna a tegumentelor n treimea inferioara a gambei.

Metode noi de tratament a extremitailor de jos în varicoza loc o acumulare de hemosiderin n derm.

Bine ați venit la Scribd!

Modificrile trofice sunt discrete i localizate n regiunea maleolar, de unde se extind proximal. Zone de tegumente subiate, transparente, pot alterna cu poriuni tegumentare ngroate, pigmentate sau exematoase. Tegumentele pot fi cianotice. Venele se evacuiaz uor la presiune i se umplu repede dup suprimarea acesteia.

  1. Ghid practic pe chirurgie pediatrică
  2. Au o fragilitate imunologic, metabolic, vascular, osoas mai accentuat dect tinerii si adulii, ceea ce explic frecvena mare de boli cronice peste care se suprapun si numeroase afeciuni acute.
  3. Embed Size px Text of Ghid practic pe chirurgie pediatrică Protocol de diagnostic i tratament al hernei inghinale.
  4. Patologia Sistemului Venos (Prelegerea 1) | PDF

Pe fond de hipertensiune venoas poate aprea exema. Disconfortul poate fi provocat de durere, care se poate intensifica la infectarea ulcerului cu Staphylococcus aureus sau Streptococcus viridans.

metode noi de tratament a extremitailor de jos în varicoza

Ulcerele pot provoca reducerea capacitii de munc. Deosebim urmtoarele forme clinice dup V. Saveliev : 1. Prima are loc in rezultatul refluxului sangvin in sistemul venelor superficiale prin anastomoza safeno-femurala sau vasele comunicante ce leag v. Aceast forma decurge mai lent, dereglrile trofice aprnd mult mai trziu. A doua forma clinica se ntlnete mai frecvent si are in baza refluxul sangvin din sistemul venos profund in cel superficial la nivelul gambei prin insuficienta comunicantelor si anastomoza v.

Tabloul clinic al acestei forme a fost descris mai sus. Adesea refluxul nalt se combina cu cel jos. Dup consecutivitatea apariiei pot fi cteva variante: apar concomitent sau preced unul altuia. Formele atipice sunt cauzate de refluxul venos din venele profunde in: 1 v.

Complicaiile BV pot fi urmtoarele: 1. Ruptura varicelor. Rupturile varicelor sunt interne i externe. Rupturile externe apar dup contuzii de intensitate redus, care determin o tromboz local.

metode noi de tratament a extremitailor de jos în varicoza

Uneori un asemenea tromb se poate rezorbi. Cnd persist las o escar a peretelui varicelui i a tegumentelor. Rupturile interne survin dup eforturi fizice mari n ortostatizm i se manifest constant printr-o durere violent n molet, nsoit de sufuziuni sangvine locale. Flebita superficial se ntlnete mai frecvent la varicoi dect flebita superficial pe vene snstoase, deoarece BV ntrunete dou din verigile principale ale trombogenezei: leziunea parietal i staza venoas.

Ea se poate localiza n oricare din segmentele SV superficial. Flebita superficial e de obicei segmentar i e bine tolerat. Bolnavii acuz dureri locale i impoten funcional de grade diferite. Vena se prezint ca un cordon ngroat, dur, sensibil; uneori ghemul varicos trombozat proemin accentuat, fiind bine fixat de tegumente i de planurile profunde. Ulcerul de gamba poate aparea spontan sau dupa traumatisme minore, fiind mai frecvent localizat supramaleolar intern, acoperit cu muguri de granulatie si adesea fara tendin de vindecare spontan.

Ulcerul poate transforma bolnavii n infirmi Leriche. Apariia ulcerului varicos e favorizat de ortostatizmul prelungit, de ortodinamizmul forat, de lipsa igienei locale, de microtraumatisme, infecii, micoze, tulburri trofice preexistente. Factorul etiologic determinant e insuficiena venoas cronic.

Concepia fiziopatologic actual de apariie a ulcerului trofic admite un triplu mecanism: hidrostatic, limfatic, i neurotrofic. Apariia insuficienei venoase cronice marcheaz punctul de plecare al mecanizmului patogenetic complex al ulcerului. Staza declaneaz: a trecerea lichidelor i proteinelor din capilare n spaiul interstiial, urmat de hipoxie i tulburri de metabolism; b deschiderea unturilor arterio-venoase oxigenul i metaboliii ocolesc reeaua capilar, neajungnd la nivelul esuturilor, c apariia procesului de capilarit Reinharez.

Ulcerele varicoase pot fi unice sau multiple. Sediul tipic este supramaleolar intern.

Dimensiunile ulcerului pot varia de la un ulcer punctiform pn la ulcerul policiclic, care poate nconjura gamba pe toat treimea ei distal. Marginile ulcerului sunt dure, scleroase, ngroate. La mecanizmul de extindere a ulcerului contribuie microtrombozele marginale i infecia, care i imprim totodat i caracterul cronic.

Tromboza periferic se ntlnete relativ frecvent. De regul tromboza periferic apare n venele mici ale regiunii maleolare interne. Ceva mai rar poate s apar n partea posterioar a gambei. Diagnosticul bolii varicoase in marea majoritate de cazuri nu prezinta dificultati.

Examinarea se efectuiaz minuios. Inspecia i palparea permite de a stabili zonele vv subdermale afectate.

metode noi de tratament a extremitailor de jos în varicoza

Palparea varicelor nu ntotdeauna este simpl, fiind ngreunat de tegumente ngroate, rezistente i edemaiate i de esutul adipos al obezilor. Se stabilete prezena hipertensiunii venoase, a edemului, ulcerelor trofice. Cu acest scop snt propuse o multime de probe si metode speciale, care se grupeaza in felul urmator: 4 1 Probele, care carecterizeaz sistemul venos superficial: proba Schwartz; - proba Brodie-Trendelenburg-Troianov; - proba Sicard.

Proba Brodie-Trendelenburg-Troianov - bolnavul e in decubit dorzal cu membrul inferior la verticala, pozi- tie, in metode noi de tratament a extremitailor de jos în varicoza varicele se golesc de singe. Se aplica un garou, care sa comprime crosa v.

Patologia Sistemului Venos (Prelegerea 1)

Mentinind compresiunea, bolnavul e rugat sa treaca in ortostatism. Varicele ramin goale ca in pozitia precedenta cea ca denota absenta suntului din profunzime spre suprafata. Suprimarea brusca a compresiunii in ortostatism este ime- diat urmata de umplerea retrograda a vaselor.

Proba Pertes - bolnavul se afl n decubit dorzal, cu membrul inferior la verticala. Se aplic o compresiune elastica de la haluce si pn metode noi de tratament a extremitailor de jos în varicoza triunghiul lui Scarp, strins n asa maner, inct s nu geneze circullaia din axul venos femuropopliteu.

Cauze i mecanisme Cele mai multe luxaii se datoreaza traumatismelor puternice accidentensa la persoanele vrstnice ele pot aprea i dup unele gesturi mai energice cum ar fi aruncarea unei mingii,ridicarea unui obiect. Luxaiile pot aprea foarte uor la sportivii de performan datorit faptului c acetia i folosesc mobilitatea articulaiilor la intensitate maxim. Instalarea luxaiei se produce prin mai multe mecanisme,n urma unui traumatism.

Pacientul e rugat sa mearg timp de 30 min. Dac mersul devine dureros nseamn, c varicele snt secundare, posttrombotice, existnd o obliterare a sistemului venos profund.

Bazele Nursing Anul I

Daca bolnavul tolereaza mersul, proba reflecta fie un sistem venos indemn varice primare fie repermiabilizat. Proba Delbet - Bolnavul se afla in ortostatism; se aplica un garou deasupra genunchiului, in asa fel incit sa nu geneze circulatia in axul venos profund. Se urmaresc modificarile varicelor in timpul mersului.

Daca varicele se reduc in volum in timpul mersului cu garou, inseamna, ca exista numai o insuficienta a venei safene interne, venele comunicante sint continente, iar iar capacitatea de supleanta a axului venos profund este pastrata. Persistenta varicelor fara vre-o modificare de volum denota atit insuficienta venelor superficiale, cit si a venelor comunicante. Cnd varicele se accentuiaza i mersul devine dureros avem insuficiena venoasa cronica profund.

Proba celor trei garouri - urmareste stabilirea zonelor cu comunicante insuficiente. I se aplica 3 garouri astfel: un garou la gamba sub genuhnchi, altul n treimea inferioara a coapsei i al treilea la nivelul crosei safenei interne.

Se cere bolnavului sa se ridice in ortodtatism si se urmareste membrul inferior timp demaximum 30 sec. Daca in acest timp nu se umple nici un segment venos se mai incearca o data proba in asa fel ca la ridicare bolnavul sa stea in virful picioarelor.

Contractura musculaturii gambelor va impinge brusc coloana de singe in sus prin venele profunde. In aceasta situatie, daca apar varice sub ultimul garou inseamna ca singele a refluat prin comunicantele insuficiente de la gamba.

Se vor ridica pe rind cele trei garouri de jos in sus.

Încărcat de

Daca varicele se umplu dupa ridicarea garoului de la gamba, inseamna ca valvula ostiala v. Metodele paraclinice snt indicate numai in stadiile avansate si in cazurile recidivelor: Flebografia. Sarcinele flebografiei se limiteaza prin doua momente: precizarea diagnosticului si obiectivizarea datelor despre schimbarile morfologice si functionale, care pot avea importanta in planificarea tratamentului chirurgical. Deosbim flebografia distala i cea proximal sau pelvina.

Flebografia distala e folosita pentru studierea a permeabilitatii venelor profunde a gambei si femurului; b functiei aparatului valvular; c starii venelor superficiale si comunicante. Flebografia proximala e folosita pentru studierea vv. Fotopletizmografia permite de a stabili prezena insuficienei vv profunde.